archives

Archive de

STUDENTI BASARABENI: Basarabean zecist, dar si plin de idei


Parintii lor au venit in Europa pentru ei, si ei nu-i dezamagesc. Simion Trifan – fiu rasplatitor!

Este basarabean, este tanar si plin de idei. Întotdeauna disponibil, zecist, cum i s-ar spune la noi, studentul in anul 3 la facultatea Gestiunea intreprinderilor, Simion Trifan se număra printre fruntaşii ICHEC-ului  – Brussels Business School, fiind distins cu « Grande distinction » anul acesta.  Simion este plin de energie si atât de entuziast incat indata ce si-a terminat examenele s-a si pus pe munca. În afara slujbei de vara mai da si o mana de ajutor studenţilor din anii inferiori care au restante pe vara. Peste un an acesta va incepe master-ul in Experiza contabila si revizorat si-i dorim deja o « la plus grande dis »  conationalului nostru. Intre timp, la munca si Chapeau! sau Jos palaria!

Basarabeanul Simion Trifan

Esti abia la jumatate de drum, dar totusi as vrea sa stiu ce ganduri si planuri are un perfectionist ca tine după terminarea facultatii?

După terminarea facultăţii, voi continua cu stagiul remunerat pentru a obtine titlul de Expert-contabil sau Revizor de societate. Odată ce obţin – sky’s the limit!- pot continua ca consultant financiar sau auditor într-o multinaţionala Big4 sau mă pot stabili ca independent in domeniul contabilitătii&auditului, sau chiar in ambele domenii.

Faci un stagiu acum. Ne poti spune detalii: unde, ce anume, in ce calitate? Ce speri sa obţii de la stagiul/slujba respectiva?

În prezent am un job de student in domeniul contabilităţii, într-o societate de audit si expertiză contabilă: ViasDFK. În aceeasi societate am avut ocazia să efectuez si stagiul ce e prevăzut în cadrul anului 2 de la ICHEC. În august, voi continua construirea CV-ului printr-un alt job de contabil, in departamentul Finante si Contabilitate al societătii de servicii de securitate G4S (clasata pe locul 2l in topul mondial al angajatorilor). În paralel, dau cursuri particulare în diferite materii studentilor care au restante din anul 1 si 2 de la ICHEC. Lire la suite

Jurnal de Chisinau: Ajuta sinistratii din Moldova


Fă o donaţie la BC „Mobiasbancă-Groupe societe Generale” S.A., codul băncii MOBBMD22 pe numele clientului I.C.S JURNAL DE CHIŞINĂU PLUS S.R.L., cont curent în MDL 2224710SV37992757100.

http://www.jurnaltv.md/ro/news/ajuta-moldova-119129/#

Jurnal Trust Media a lansat la 7 iulie curent campania socială „Ajută Moldova” pentru susţinerea sinistraţilor din localităţile situate pe malul râului Prut pe segmentul Republicii Moldova şi pe cel al României. În decursul campaniei Jurnal Trust Media îşi propune să colecteze fonduri financiare pentru victimele inundaţiilor . Iniţial campania a fost preconizată pentru sinistraţii din România, însă s-a dovedit că dezastrul nu are frontiere şi sub stăpânirea apelor râului Prut se află în prezent şi câteva sute de case din satele Republica Moldova, amplasate în apropierea imediată a râului.

În Moldova, cât şi în România cifrele dezastrului cresc zilnic: de la sute până la mii de case inundate şi mii de oameni evacuaţi, sute de hectare înghiţite de ape. Victimelor potopului rămase fără acoperiş, fără hrană, fără haine acumulate de o viaţă, sunt în aşteptarea ajutoarelor. În cadrul campaniei lansate de Jurnal Trust Media facem apel către toţi doritorii de a contribui cu donaţii pentru sinistraţi.

 Fă o donaţie la BC „Mobiasbancă-Groupe societe Generale” S.A., codul băncii MOBBMD22 pe numele clientului I.C.S JURNAL DE CHIŞINĂU PLUS S.R.L., cont curent în MDL 2224710SV37992757100.

http://www.jurnaltv.md/ro/news/ajuta-moldova-119129/#

Aureliu Busuioc: Hronicul Găinarilor


 Si, in sfârşit, când prinse a se întuneca, se lăsa liniştea. O linişte ireala, plina de spaime. Atunci incepu totul. Iunie 1940- iunie 1941.

Foto VIP Magazin: Aureliu Busuioc

Extras:

… bunii observatori si vigilenţii plugari din Roscoveti luară seama in după-amiaza aceea ca in mai multe carute rechiziţionate de sovietul sătesc se încărca mormane de hârtii, apoi valize si baloturi, apoi enkavedisti si alţi cinovnici, unii cu catel si purcel, si o iau pe şleahul Lapusnei spre răsărit. Mai spre chindii uliţele satului se umplură pe neastepate de soldaţi sovietici, in uniforme unde de sudoare si dărâmate, unii fara arme, alţii plini de bandaje roşii de sânge, pasind greu, in dezordine, spre pădurea de deasupra satului. Unele gospodine mai inimoase le întindeau de la portiţe ba cate o bucata de pâine, ba cate un ulcior de lapte. Soldaţii mâncau si beau in tăcere, din mers. Apoi trecură vreo câteva tunuri mici, trase de cai osteniţi, dar si de ostaşi.

 Si, in sfârşit, când prinse a se întuneca, se lăsa liniştea. O linişte ireala, plina de spaime.

 Atunci începu.

Mai intai, din cele patru parţi ale satului, apărea cate o femeie-doua. La pas, apoi in pas alergător, apoi la fuga in toata legea. Pe urma veni si grosul: copii, flăcăi si fete, barbari. Lire la suite