archives

Archive de

MOLOVA Absenta: Britanicul Maliband e pro-extindere pentru Turcia, Ukraina si Balcanii de Vest, dar MD?


« Extindrea Europei este o forta importanta pentru dezvoltarea democratiei in fostele dictaturi. Trebuie sa avansam in continuare. Balcanii de Vest, Turcia si Ukraina doresc sa ni se alature intr-un final. Noi trebuie sa le uram bun venit. Mai la sud, tarile Magrebului astepata de la noi, mai curand, o cooperare mai stransa, decat calitatea de membru, de aceea noi trebuie sa reactionam. »

(The Times, Luni 26 octombrie 2009).

David Maliband, Seful diplomatiei britanice si candidat presimtit pentru functia de Ministru de externe al UE:David Maliband, ministrul de Externe al Regatului Unit

http://blogs.fco.gov.uk/roller/miliband/

RSF: MOLDOVA 114 (2009): Botnita de la gura presei basarabene


Moldova pica de la poziţia 98 la 114 in clasamentul mondial al libertăţii presei, realizat in fiecare an de carte « Reporters sans frontières » (RSF) si dat publicitatii miercuri de instituţia pariziana.

Botnita de la gura cainilor de paza ai democratiei in Moldova

Botnita de la gura cainilor de paza ai democratiei in Moldova

Diferenţa intre tarile a căror presa poarta botniţa si cele dotate de o presa emancipata si libera este uriaşa. Astfel, o prăpastie desparte tarile din « trioul infernal », cum îl califica RSF, compus din Turkmenistan, Corea de Nord si Eritreea, si detinatoarea titlului de campioana a presei libere 2009 – Norvegia. Astfel, Republica Moldova se situează la capitolul « libertatea de exprimare » intre Tadjikistan (113) si Sierra Leone (115), un recul de 16 trepte fata de anul 2008.

In acelaşi timp, Statele Unite urca 20 de trepte gratie politicii de trasparenta si descătuşare a noii administraţii americane, urcând de la poziţia 40 in 2008 la poziţia 20 in 2009, deşi mai sunt unele critici la adresa atitudinii SUA fata de presa in afara solului american, precum in Irak sau Afganistan. Lire la suite

De la PCRM la Omega: o adevarata vrajitorie in masa


De la alfa la omega, numai aberatii: acelasi support, acelasi continut, acelasi unghi de abordare, aceleasi petitii, plangeri, stiri, autori, aceeasi scriitura (omit intentionat « de presa »). De la un site la altul, nu ai impresia ca ai trecut de pe un URL pe altul: aceeasi masca, acelasi decor, rosu, ca-n cartierele fierbinti ale Amsterdamului.

Site-ul mamos al PCRM

Site-ul mamos al PCRM

Mi-am propus sa va prezint un zombi de site de presa, unic in genul sau, unde puteti gasi orice, dar totul pe dos. Care este cauza acestui comportanment  » de opozitie », cum s-ar spune de un copil care neaga tot ce i se prezinta. Iata si cauza! Mai intai a fost PCRM si apoi a fost Omega, pe care PCRM si-a lasat pecetea. Este atat de nostim sa vezi cum se alinta reciproc cu tot felul de servici de comunicare in masa. Rosu: culoarea comunistilor este de asemenea firul rosu care uneste cele doua mass-media. 

Site-ul protector al Omegai

Site-ul protector al Omegai

PRCM-ul este mama, Omega este tatal. Uitati-va la imaginile de pe site-uri. Un cuplu de nedespartit, un tandem, un duet pe doua voci, care se iubeste din interes si se serveste cu fidelitate, pana a face de « belles infidèles », ca traducatrii secolului 17. Ai spus infidel? Pentru ca nicio informatie de pe site-ul Omega nu este fidela, nimic nu reflecta realitatea, orice stire este distorsionata, trunchiata, cu iluzii optice si tururi de magie, cu hipnoza, si cu ce mai stiu eu. O adevarata vrajitorie in masa! Se vede ca s-au inspirat nu numai de la faimosul Kaspirovski ai anilor ’90, dar si de la Baba Iaga din plin.

Suntem in secolul 21. Cred ca PCRM-ul si Omega, desi s-au servit reciproc, sunt acum la o etapa fatala pe care si-au definit-o singuri, adica cea a marii caderi. PCRM-ului in Omega, iar Omega in neant. Universul sa va odihneasca in pace!

A dumneavoastra,

Ludmila Zahu-Rizu

Ludmila Zahu-Rizu

REFUGIU IN VERSURI: « Colibri ratacit » de Luminita Cartofeanu-Bancila


 Valul de matase al noptii infasura padurea fermecata,

Orice suflare, vietate, puii grijuliu isi corcoleau,

 Cantece de leagan le cantau.

 Doar o pasarica mica, un colibri,

 sta trista pe ramul batranului stejar

 Si-n loc de cantece si basme

 Al sufletului isi varsa amar.

  » Undeva, departe, intr-o padure rara,

 Lasat-am puisorii, doua comori.

 Pornind in cautarea hranei, urcai a despartirii scara,

Nebanuind ca lung si greu fi-va al meu zbor.

 Luni si ani zburai, dar nu gaseam taramul

Cu verdeata si cu pomusoare.

 Nu stiam, sa ma intorc ori sa continui drumul

Si mai des din aripioare bateam.

 Ma-adresai, atunci, la soare sa trimit-o raza,

Sa-i incalzeasca pe ai mei puiuti.

 Am vorbit cu toamna ca sa mi-i hraneasca,

Pana ma intorc la ai mei draguti.

 Ma rugai de ploaie sa nu-i ude tare,

Iar pe vant, sa sufle mai incetisor.

Implorai furtuna sa nu dea tarcoale,

Nu cumva sa cada jos din cuibusor.

Tot cu dorul si cu grija lor,

Nici nu observai cand trecut-au anii.

 Eu, demult ajunsei in gradina fermecata.

Puii, fara mine, singuri au crescut.

Inima in doua rupta, soarta e patata,

Spune-mi, tu stejare, acum ce-i de facut?

 De-as putea a vietii pagina sa rup,

La ai mei copii, in acea padure as ramane.

Dimineata i-as trezi cu al meu sarut,

Seara trei perechi de ochi ar urmari cum soarele apune.

De-as putea, stejare…, de-as putea..! ».

 Luminita Cartofeanu-Bancila, CBB Bruxelles

Luminita Cartofeanu-Bancila

Luminita Cartofeanu-Bancila

 

Vorba din popor:


« Paduchele cand ajunge-n frunte, uita c-a fost la ceafa ».

Culeasa de la Agafia Cosmir (Cahul).

Moldova are nevoie de un lifting de imagine


Resemnare joviala, ambasade zambitoare si perseverenta continua: iata reteta schimbarii la fata a Moldovei

Desi este adolescenta, 18 ani de la proclamarea independentei in 1991, republica pe nume Moldova, dupa ce a « facut bube dulci », cum spunea jurnalista Angela Brasoveanu, criza de adolescenta care i-a lasat sechele ireparabile de « stangacie » comunista, iata ca acum aceasta are nevoie de un lifting urgent de imagine, pentru a fi « iubita », cum spune al nostru Horia Patapievici. Caci « pentru a fi iubita (…), [Moldova] are nevoie sa fie vazuta », tot de la el citire. De aceea, in practica, care ar fi solutia unui lifting reusit pentru aceasta tanara la rascruce de drumuri?

Primul pas ar fi primenirea ambasadelor si a misiunilor, a personalului acestora, pentru a da o imagine noua, profesionista si fidela caii de europenizare aleasa de noua guvernare. Asi mai adauga ceva, zambitoare, va rog, pentru ca zambetul, desi nu face totul, are multe efecte benefice si terapeutice. E ca si un magazin in care ai intrat si nu eziti sa revii daca ai fost bine primit. Ma indoiesc foarte tare ca cineva ar dori sa ne acorde ajutor, sprijin, colaborare, etc., daca stam cu mutrisoarele noastre amarate, desi justificate, si asteptam sa ni se dea ajutoare financiare sau sa ne vina investitorii straini.

Decrisparea fetelor si a ridurilor care le brazdeaza este o alta tehnica de succes. In general, omenii sunt foarte agreabili in Republica Moldova, doar ca, nu stiu cum se face, dar cei care pleaca sa-i reprezinte peste hotare parca-s facuti de alta mama. In cadrul unui forum economic, imi era jena sa-i vad pe delegatii din Moldova cu fetele picate, de parca le era rusine sa zica lucrurilor pe nume: am venit sa va invitam sa investiti in Moldova. Fete crispate, de parca ar fi vrut sa para mai seriosi, mai maturi, mai demni, sau mai stiu eu ce si cum. La remarca mea « de ce nu sunteti un pic mai deschisi, mai zambitori », mi s-a raspuns ca « daca ne ranjim, o sa creada ca suntem niste mucosi ». Gresit!

Va rog frumos, zambetul si voia buna il predispun si pe cel mai reticent interlocutor la dialog. Uitati-va la americani! Ei zambesc la luna si la stele, Clinton, mai ales ea, mereu cu zambetul pe buze pentru a da o imagine optimista, de incredere, si astfel deschid toate usile. Cat despre inchiderea usilor, belgienii, de exemplu, zambesc chiar si atunci cand te expediaza frumusel in « pisici ». Dar parca tot e mai frumos sa mergi in pisici zambind, decat cu fata picata! La fel si in cazul Moldovei, parca e mai simplu sa te intorci acasa fara nimic, dar zambind, decat fara nimic, dar trist, dupa ce europenii, americanii sau cine-o mai fi ei, te refuza sau te amana politicos, dar zambind, ca mine.

Si pana una alta, care este diferenta de atitudine intre esec si reusita? Zambetul. Ce politica anume ar putea fi aplicata acum, pentru a contra o fatalitate ca cea in care se afla Moldova la ora actuala: tanara, cu un copil rebel in spate [Transnsitria] si cu dorinta de a cuceri inimile multora: a europenilor – neaparat, a americanilor – « why not? », a rusilor – ar fi bine, si a chinezilor – ar fi util? Solutia este de a recurge la politica zambetului pe buze, tactica de succes in Occident.

Ludmila Zahu-Rizu, Bruxelles

JURNAL DE CHISINAU: « Dealul din vale: Summitul Grigore Vieru » de Nicolae Popa


Cei care zilele trecute au stat cu ochii doar pe summitul CSI poate că nici n-au observat că în aceeaşi perioadă la Chişinău se desfăşura încă un summit. Acesta întrunea reprezentanţii cei mai de frunte ai admiratorilor poeziei lui Grigore Vieru. Curios că forţele de ordine, care asigurau buna desfăşurare a summitului CSI, au asigurat într-un fel şi excelenta desfăşurare a summitului Gr. Vieru în acelaşi perimetru al centrului capitalei.

Denumirea oficială a celui de-al doilea summit (de alternativă?) e „Festivalul Internaţional de Poezie în memoria poetului Grigore Vieru”. Mesajul rămânerii noastre în CSI e cu totul diferit, ce-i drept, faţă de mesajul ce promovează rămânerea noastră întru poezia şi marele speranţe ale poetului. Acest lucru se poate constata şi prin faptul că reprezentantul cel mai de seamă al CSI-ului a fost Medvedev, iar cel mai de seamă reprezentant al unirii în jurul lui Gr. Vieru a fost Păunescu. Ce-i drept, niciunul, nici altul n-au trecut prin beciurile de la Cricova. Şi cam asta este singura lor asemănare. Mitul CSI s-a cam spulberat, mitul Vieru devine tot mai copleşitor. Distanţările observate de analişti în cadrul summitului CSI dintre reprezentantul Ucrainei, Iuşcenko, şi reprezentantul Federaţiei Ruse, Medvedev, pot fi justificate şi prin admiraţia pe care o are faţă de Vieru reprezentantul Ucrainei Vitali Kolodyi, cel mai important cunoscător şi traducător al operei poetului nostru în limba ucraineană. Lire la suite

REGULARIZARE: Marturii de la norocosii legalizarii din anul 2000


Au mai ramas doua luni: 15 decembrie este data limita de depunere a dosarului de regularizare pentru cei care se afla pe teritoriul Belgiei de mai bine de 5 ani si care au toate dovezile necesare privind integrarea lor si a copiilor lor  in Belgia.  

Aveti inca timp sa va decideti, sa adunati dovezile si sa va gasiti avocatul potrivit. Sper ca toata lumea a avut curajul sa treaca prin birocratia anevoioasa, dar inevitabila legalizarii sederii in Belgia si ca vom avea in curand cat mai multi cetateni moldoveni cu acte in regula in Belgia.

Va propun in continuare marturia unui basarabean regularizat acum 10 ani si care merita toata atentia pentru ca, in comparatie cu majoritatea basarabenilor aflati in Belgia in acel moment, a avut curajul sa traverseze toata procedura, adunand dovezile necesare si nu s-a temut ca va fi ridicat din pat intr-o buna dimineata si expediat in Moldova. El, ca si altii ca el, a crezut ca are sanse si s-a aventurat, iar azi se numara chiar si printre cetatenii  naturalizati in Belgia.Va invit deci sa aveti curaj sa va depuneti actele si sa nu fiti ca Toma necredinciosul, ca nu prinde bine!

Fara frica si cu acte in regula!

Iata ce ne marturiseste Filip Slavov (Leova/Bruxelles), arbitru in « Campionatul Belgiei de Volei », despre cum si-a obtinut el actele in urma regularizarii masive din anul 2000, fiind printre putii moldoveni « fara frica » si cu acte, in cele din urma:

« Cand am depus dosarul de legalizare a sederii in 2000, locuiam in Belgia deja din 1993, de aproape sapte ani. Eu aveam de fapt intentia sa fac cererea pentru naturalizare, adica pentru obtinerea cetateniei belgiene si am mers la o avocata pentru o consultatie juridica. Ea mi-a spus de ce acte aveam nevoie, adica diplôme, scrisori de recomandare, etc., si tocmai atunci a aparut si legislatia privind regularizarea strainilor « sans papiers » (fara acte) in Belgia, cu peste 5 ani de sedere ilegala aici, iar eu intruneam toate conditiile.

Pentru a evita cheltuielile de avocat, eu am adunat singur toate actele si le-am depus frumusel, fiind sigur ca voi obtine un rezulat pozitiv. Majoritatea moldovenilor nu si-au depus dosarul de frica ca vor veni politistii sa-i ia de acasa pentru a-i repatria in Moldova. Eu insa am crezut ferm ca voi obtine acte si le-am obtinut. In 2001 aveam acte si calatoream liber in Europa.

Cred ca nu e bine sa te temi. Aveam un prieten care nici nu avea 5 ani de sedere in Belgia in 2000, dar a indraznit totusi sa-si depuna dosarul si a primit acte. Celorlalti le parea rau ca nu au facut-o si ei, de aceea ii incurajez pe toti sa-si adune toate dovezile si sa se grabeasca sa depuna dosarul pentru ca vor obtine, cu siguranta, legalizarea sejurului. Nu am auzit pe nimeni sa fi fost refuzat dupa ce a depus cererile pentru regularizarea masiva din 2000″.

CBB ii multumeste domnului Slavov pentru marturie! Curaj tuturor!

Ludmila Bulgar, CBB

COTIDIANUL: »Predoslovie la o carte de bucate boiereşti » de Mircea Dinescu


După ce NASA a anunţat că va scoate pe piaţă haine inteligente, care în loc de nasturi sunt dotate cu senzori capabili să determine temperatura corpului sau cantitatea de alcool din sângele pacientului, m-am decis să cochetez cu ideea mâncărurilor inteligente căci, la urma urmelor, prazul e mai ţanţoş şi cu siguranţă mai inteligent decât un crac de pantalon marca Armani, iar pătlăgica roşie, mai cochetă şi mai comunicativă decât un pantof.

Savanţii care au testat sensibilitatea plantelor, ca şi a văcuţelor de lapte la muzica lui Mozart mi-au fost de mare ajutor, de vreme ce s-a dovedit că la capul tarlalei unde cântă un violonist cartofii înfloresc mai repede decât ăia orbi şi surzi îngropaţi în muşuroi, iar vacile melomane au dat evident mai mult lapte decât colegele lor care în loc de muzică au rumegat doar coceni.

Vorba aia populară „pâinea multă prosteşte la cap“ nu-i chiar vorbă-n vânt, căci datorită mâncării mediocre şi abundente organul imaginaţiei se poate stafidi, pe când nişte bucate bine gătite şi gândite, stropite de un vin cu IQ-ul dezvoltat, îţi dau şansa să devii, într-o seară, coleg de clasă cu Einstein, cu Marilyn Monroe şi cu Krishnamurti.

Cel mai mare compliment pe care l-am primit eu ca podgorean profesionist s-a petrecut cu vreun an în urmă când, dăruindu-i amicului meu Borbely Laszlo două sticle de Fetească Neagră provenită din viile ce împrejmuiesc Portul Cetate, m-am trezit cu următorul telefon: „Mircea, ce fel de vin mi-ai dat tu ieri-seară, fiindcă după ce l-am băut m-am simţit mai frumos şi mai deştept“.

Quod erat demonstrandum!

Sărmăluţe de gâscă fierte-n vin
Deşi se spune că apa nu-i bună nici în cizme, trebuie să adaug că ea nu e obligatorie nici în sarmale, fiindcă adevăratele sarmale boiereşti, pe care le devora conu’ Mihail Sadoveanu în compania unor preacuvioşi egumeni, erau fierte numai şi numai în vin de Cotnari, chestie pe care eu am plagiat-o fără ruşine, înlocuind Cotnariul cu Tămâioasa mea românească, în compania căreia s-au fălit multe sosuri pe malul Dunării.

Aşadar, sărmăluţele îmbrăcate-n ştevie, în frunză tânără de viţă-de-vie sau în foaie subţire de varză, umplute cu o tocătură din carne de gâscă altoită cu puţin viţel şi o ţâră de costiţă de porc, aromită cu doi ardei graşi făcuţi harcea-parcea şi trei cepe gemene trase-n tigaie cu un pumn de orez, se rânduiesc într-o ulcică pântecoasă de lut sau de tuci, se pecetluiesc cu roşii proaspete tăiate felii, cu o mână de piper şi alta de busuioc uscat şi se îneacă totul în vinul parfumat şi gălbui din pivniţa lui Dinescu.

Ei bine, după ce s-au dedulcit la cuptor preţ de două ceasuri, veţi tăbărî boieri dumneavoastră pe dânsele şi veţi deveni, fără doar şi poate, mai frumoşi şi mai deştepţi.

Mircea Dinescu

Control zero asupra Transnistriei


Control zero asupra Transnistriei si reprezentant special al UE cu atributii depasite, iata care este situatia reglementarii conflictului transnistreana la ora actuala. De aceea, programul de guvernare al AIE este caduc fara cooperarea cu acest copil rebel al Moldovei.

Printre nenumaratele intrebari si sugestii facute de europarlamentarii de la Bruxelles noului sef al executivului de la Chisinau, Vlad Filat, una este totusi mai pregnanta decat celelalte. «Care este situatia traficului de armament din Transnistria, semnalat de mai multe state?». Intrebarea nu l-a surprins pe Vlad Filat , cu siguranta. Raspunsul insa a fost unul atat de simplu, incat iti provoaca fiori. «Nu va pot spune nimic, pentru ca nu detinem niciun control asupra regiunii». Ce inseamna acest lucru? Vulnerabilitate si incertitudine. Cum putem noi atrage investitii straine, la fel de vitale ca si fondurile europene, intr-o tara in care o parte a teritoriului este rebela, cu iesiri necontrolate si cu un comportament exuberant. Oricare ar fi situatia in Moldova, Transnistria poate deteriora lucrurile intr-o singura zi, cu ajutorul «prietenilor» de la Rasarit, daca acestia au dorinta sa stagneze redresarea situatiei si sa perturbeze stabilitatea politica. Viziune alarmista, sunt de acord, dar realista, in acelasi timp.

Prim ministrul Filat in fata europarlamentarilor la Bruxelles

Prim ministrul Filat in fata europarlamentarilor la Bruxelles

Din acest motiv, Kalman Mizsei, reprezentantul special al UE (RSUE) pentru Moldova, ar trebui sa fie o persoana capabila sa se implice cat de curand untr-o runda de negocieri dupa modelul negocierilor de la Geneva pentru criza in Georgia sau sa relanseze in mod serios formatul 5+2, daca-l prefera pe acesta. Unii vor spune insa ca nu in Moldova a fost conflict armat in august 2008, acum un an si ceva. E adevarat, dar de ce sa asteptam repetarea scenariului georgian in Moldova si sa nu-l prevenim, printr-o adevarata implicare a trimisului special al lui Solana pentru problema transnistreana, cu speranta ca o solutie serioasa si durabila poate fi gasita cu acordul celor implicati.

Gaiciuc si functionarii diplomatici la prezentarea lui Filat in PE

Gaiciuc si functionarii diplomatici la prezentarea lui Filat in PE

RSUE Kalman Mizsei ar trebui sa inteleaga ca rolul lui este de a media conflictul transnitrean, dar nu formarea guvernului, a alinatelor politice si a dialogului inter-partide, atributie pentru care nu are nicio legitimitate. Daca insa acest trimis special al UE nu intelege care este cu adevarat rolul sau, ar trebui schimbat, pur si simplu, pentru altul cu mai multa perspicacitate si competenta, dar si cu o sensibilitate mai marcata fata de aspiratiile europene ale noii guvernari de la Chisinau. Mizsei este foarte constient de faptul ca programul alintei democratice proeuroneane este caduc fara zerolvarea problemei transnistrene si ca tergiversarea este principala modalitate capabila sa procrastineze orice aspiratie europeana a populatiei.

Pentru realizarea acestor pasi, contam foarte mult pe forta de persuasiune a lui Vlad Filat si a ministrului sau de externe, care se pare ca au impresionat inaltii functionari europeni, inclusiv pe Inaltul Reprezentant pentru politica externa a UE, Javier Solana, dovada fiind scrisoarea adresata lui Voronin saptamana curenta prin care-i sugereaza sa-si ia papucii. In plus, chiar si cei mai reticenti eurofunctionari, precum Benita Ferrero-Waldner, Comisarul european pentru politica externa, par convinsi de determinarea Aliantei pentru Integrare Europeana de a transforma temeinic tara.

LZR, Bruxelles

Для вас милые дамы!!!


Hаращивание ногтей-гелиевая система

B Брухеле мастер стилист по наращиванию предлагает свои услуги: наращивание ногтей-гелиевая система. Профессиональное наращивание ногтей с использованием декоративных элементов, стразы, пeрсинги, лепки, создаётся уникальный дизайн для Ваших ногтей.

Более подробную информацию, можно узнать на сайте:  http://www.vionailstudio.fr.gd/ или по телефону:моб. 0485.252757, Viorica Repedi