Archive de

Gheorghe Erizanu BLOG: Vreau să plec din Constituție

Comisiei de elaborare a Constituției Republicii Moldova

TIMPUL: « O problemă veche: intelectualii şi Puterea » de Constantin Tănase

Luna care se încheie a fost una interesantă pentru presă şi publicul consumator de presă: aproape zilnic au apărut dezvăluiri despre abuzurile şi matrapazlâcurile fostei guvernări. Desecretizarea unor acte de către Cancelaria de Stat a scos la lumina zilei nume noi de eroi ai regimului care s-a prăbuşit.

Astfel, săptămâna trecută, am aflat că două reprezentante ale intelectualităţii noastre de creaţie – interpreta Nelly Ciobanu şi regizoarea Lidia Panfil – au beneficiat de apartamente procurate din Fondul de rezervă al guvernului.

Se pune întrebarea: pentru care servicii şi cui au fost prestate aceste servicii? Va veni timpul şi vom afla răspunsul şi la această întrebare, astăzi însă ne interesează alt aspect al problemei. E vorba de eterna problemă a relaţiei intelectualului cu Puterea.

După venirea comuniştilor la guvernare, în 2001, capii regimului au depus eforturi susţinute pentru a atrage în tabăra lor o parte a intelectualităţii – îndeosebi, a intelectualităţii de creaţie. Comuniştii aveau nevoie ca de aer de legitimitate intelectuală.

Ei trebuiau „să penetreze” partea cultă a societăţii – scriitori, actori, cântăreţi, fiindcă numai cu „valorile intelectuale” reprezentate de Mişin şi Ostapciuc nu se putea merge înainte. Metodele aplicate de Voronin în scopul atragerii de partea sa a intelectualilor au fost diferite, dar binecunoscute – de la linguşirea lor fariseică şi coruperea morală şi financiară până la şantajul deschis.

Ştiu cât de mult „s-a lucrat” pentru a-l corupe pe marele Vieru să treacă de partea lui Voronin. Unii foşti consilieri ai acestuia (ştiu ce am în vedere) poartă pe conştiinţa lor acele tentative. Trebuie să recunoaştem cu o anumită satisfacţie că, timp de opt ani de regim comunist, intelectualitatea, în mare şi prin partea ei cea mai reprezentativă, a luat examenul la demnitate, fiindcă nu s-a lăsat atrasă în tabăra neobolşevicilor lui Voronin. Deşi s-au creat uniuni de creaţie de alternativă cu perspective reale de căpătuire, intelectualii au rezistat.

Cei care au trecut, totuşi, de partea lui Voronin au fost puţini şi nu de prima mână. Număraţi-i (pe degete) pe scriitorii, actorii, cântăreţii, ziariştii ş.a.m.d. care au „fraternizat” cu regimul comunist al lui Voronin şi o să vă convingeţi că-s puţini şi… mărunţi.

Fără îndoială, expresia emblematică a acestora o întruchipează glumeţul Tudor Tătaru. În dorinţa lor oarbă de a „rupe” pe cineva de la intelectualitatea „pro-românească”, ideologii lui Voronin n-au înţeles că asemenea „achiziţii” nu le-au adus un spor de imagine, dimpotrivă. Bineînţeles, au fost şi unii intelectuali de creaţie „mai curăţei”, mai „subtili”, care, „iubind în taină, au păstrat tăcere” şi au colaborat „mai discret” cu comuniştii.

Urmărindu-i, mă întrebam: din ce raţiuni fac ei acest lucru? Din convingeri sincere sau din interes? Uite că acum avem şi răspunsul: din interes. Care pentru un apartament, care pentru o maşină, care pentru un beci. După ce Voronin a pierdut puterea şi nu mai poate da nimic, a început să fie părăsit de cei pe care i-a încălzit la sân. Abandonându-l pe Voronin, aceştia îşi îndreaptă privirile duioase spre noii guvernanţi, sunt gata să le cânte (şi chiar le cântă) pe la congresele partidelor.

Un lucru trebuie să înţeleagă noii guvernanţi: cei care l-au trădat ieri pe Voronin, trecând azi de partea democraţilor, mâine îi vor trăda şi pe ei.

INFOPENSII: Regimul de pensii pentru independentii români în Belgia

A R T H I S – CASA DE CULTURA BELGO-ROMÂNA

organizeaza Joi 28 ianuarie 2010 la ora 18.30 33 Rue de Flandre, 1000 Bruxelles

SESIUNE DE INFORMARE Regimul de pensii pentru independentii români în Belgia cu Anne-Marie De Maeyer – Consilier general INASTI Carmen Hopârtean – Directoare Arthis Traducere simultana Pensia în Belgia este calculata pe baza a trei parametrii : durata carierei profesionale, sumele percepute în timpul carierei si situatia familiala.

Parametrii care sunt luati în considerare pentru calculul pensiei legale pentru independenti sunt identici cu cei luati în calcul pentru lucratorii salariati. Totusi, anumite criterii sunt diferite. Se face astfel o distinctie între veniturile profesionale percepute înainte si dupa 1984. Anii dinainte de 1984 ofera dreptul la o pensie forfetara. Pentru anii urmatori, pensia este calculata pe baza veniturilor profesionale reale.

O estimare a drepturilor la pensie existente si a celor în curs de dobândire, ca si o evaluare a carierei sunt automat comunicate viitorilor pensionari la vârsta de 55 de ani. Aceasta comunicare se face automat pentru lucratorii salariati si pentru independenti. În ceea ce priveste securitatea sociala a belgienilor în strainatate sau a strainilor în Belgia, sunt aplicabile o serie de conventii internationale.

Principiul general este acela ca lucratorii sunt supusi regimului tarii în care sunt activi. În data de 17 decembrie 2009, am discutat despre pensiile pentru lucratorii salariati, vechime si drepturile la pensie ale persoanelor straine care locuiesc legal în Belgia. Am promis sa revenim cu detalii într-o alta sesiune de informare pentru calculul pensiilor lucratorilor independenti români din Belgia si pentru alte situatii similare.

 Dna. Anne-Marie De Maeyer, consiliera generala INASTI va raspunde tuturor întrebarilor dumneavoastra legate de acest subiect.

Cu sprijinul Comunitatii Flamande, a Ministerului Culturii al Comunitatii Franceze – Serviciul Educatie Permanenta, Co.Co.F Info: 0032 2 511.34.20; info@arthis.org; http://www.arthis.org

Geta Burlacu si Ion Paladi in Belgia

Sambata seara, Geta Burlacu si Ion Paladi au cantat pentru basarabenii din Belgia si au inveselit mic si mare. Poze, autografe, hora si un gat de vin, astea au fost doar cateva ingrediente. Iata si marturii « fotodinamice » 🙂

Geta Burlacu si Ion Paladi in Belgia

Cine stie cuvintele?!

Publicul

Basarabencele Pasha Bichir si Viorica Repedi

Geta Burlacu, Agafia Cosmir, Ion Paladi si Nicolae Cosmir

IEMoldova asbl

Igor Casu: Este necesara despăgubirea morala si materiala a victimelor regimului totalitar-sovietic

Unic, omniscient, omniprezent si oprimant: acestea sunt doar unele din calificativele regimului totalitar sovietic

Istoricul basarabean Igor Casu, vice-presedinte al Comisiei pentru condamnarea crimelor comunismului din RM, recent instituita de presedintele Ghimpu, a avut amabilitatea sa ne răspundă la o întrebare privind noua instituţie, de o importanta cruciala pentru restabilirea adevărului istoric.

Ludmila Zahu-Rizu: Ce speraţi sa reuşiţi prin studierea si analiza documentelor de arhiva privind crimele comuniste din RM si ce impact pot avea concluziile comisiei respective asupra opiniei publice basarabene si a cetăţenilor, in general?

Istoricul basarabean Igor Casu

 Igor Casu: Regimul sovietic comunist a fost unul de natură totalitară, un regim politic ce a negat drepturile omului […], printre acestea fiind dreptul la o viaţă decentă, asociere liberă, dreptul la liberă informare, dreptul la libertatea conştiinţei, etc.

Partidul Comunist a impus monopolul său exclusiv în toate domeniile: politic, economic, social, cultural. Mai mult, acesta domina viaţa cotidiana a cetăţenilor şi s-a pretins a fi deţinătorul adevărului absolut. Orice individ sau grup de indivizi care formula un punct de vedere diferit de cel oficial era supus unor pedepse, de la intimidare până la internarea în spital psihiatric, arest, deportare sau executare.

Au fost deportate popoare întregi, iar clasele sociale au fost considerate indezirabile de către regim, astfel încălcându-se nu doar angajamentele internaţionale ale URSS (mai ales după 1945, Convenţiile ONU, etc), dar şi Constituţia şi legislaţia sovietică, majoritatea condamnărilor fiind efectuate de către organe extra-legale.

Dincolo de aspectul moral al condamnării comunismului, se impune, de asemenea, adoptarea unor amendamente la Legea privind reabilitarea victimelor regimului totalitar, în scopul optimizării mecanismului de acordare a unor daune materiale celor care au fost deposedaţi de bunurile lor în perioada sovietică.

Reparaţia morală trebuie însoţită şi de reparaţia materială a daunelor cauzate acelor victime ale represiunilor regimului totalitar-sovietic.

Bruxelles-Chisinau, 15 ianuarie 2010

TIMPUL: Crimele comunismului in colimator

Se creează comisia de condamnare a comunismului din RM

Astăzi, 14 ianuarie, preşedintele interimar al R. Moldova urmează să semneze primul decret din acest an prin care se instituie comisia de condamnare a comunismului din R. Moldova. Din componenţa acesteia fac parte nume notorii de istorici, jurişti, lingvişti, filosofi şi politologi.

Comisia pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din RM va studia apariţia, funcţionarea şi impactul regimului comunist în perioada 1917-1990 şi îşi va face public raportul la 1 iunie a.c. Pentru aceasta, autorităţile statului se obligă să deschidă arhivele securităţii, inaccesibile până acum istoricilor.

CBB: "Nu dictaturii comuniste in Moldova"- Aprilie 2009 - Rond Point Schuman, Bruxelles

Decretul face referire la rezoluţiile Adunării parlamentare a Consiliului Europei cu privire la măsurile de eliminare a moştenirii fostelor regimuri totalitare comuniste (nr. 1096 din 1996) şi cea cu privire la necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare (nr. 1481 din 2006). Miercuri după-masă membrii comisiei s-au întâlnit într-o şedinţă preliminară unde s-a stabilit că preşedintele comisiei va fi istoricul Gheorghe Cojocaru, vicepreşedinţi – Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu, iar secretarul – juristul Mihai Taşcă. D

in comisie mai fac parte: scriitorul Vladimir Beşleagă, istoricii Demir Dragnev, Nicolae Enciu, Andrei Eşanu, Alexandru Moşanu, Ion Şişcanu, Pavel Parasca, Anatol Petrencu, lingvişti Vasile Bahnaru şi Constantin Tănase, filosofii Victor Juc şi Ion Sârbu, juristul Andrei Smochină ş.a.

Autor: Valentina Baciu

Sursa: http://www.timpul.md/article/2010/01/14/5785

Bruxelles: Geta Burlacu si Ion Paladi canta pentru noi

Pe 16 ianuarie 2010, la orele 18.00, concert cu Geta Burlacu care, dupa ce ne-a alinat cu un minunant colind de Craciun, ne va canta pe viu, la Bruxelles, alaturi de Ion Paladi.  Apropo Magazin despre Geta Burlacu: http://apropomagazin.md/?p=371

In acelasi timp, va avea loc lansarea unei noi reviste, PRO-Diaspora, de carte Asociatia Mediatica Pro-diaspora.

Adresa evenimentului: Rue des Capucins, 5 Eighien 7850

Intrarea 10 euro.

Difuzat de IEMoldova asbl

Pledoaria unui intelectual basarabean:Petitia « un clic pentru limba romana » apropie ceasul schimbarii

Dr. Ion Negura despre oportunitatea schimbarii denumirii limbii in Constitutia RM catre fiul sau:

 « Articolul 13 ridica la rang de stipulatie constitutionala un fals zamislit si pus in opera de Stalin in scopuri geopolitice cunoscute. Toti care au o minima inteligenta cunosc acest lucru si au convingerea ca ea, constitutia RM, pacatuieste enorm in fata adevarului.

Este in interesul vital al constitutiei (sa-mi fie iertata personalizarea) sa se dezbaiere de aceasta pacoste, daca vrea sa fie respectata de toti cetatenii. Eu personal nu o respect cu tot respectul, pe care teoretic i-l datorez ca cetatean, din cauza anume a acestui fals. Cum, domnule, sa respecti o lege sau constitutie daca ea imi umbla cu minciuni ? De aceea si o scriu cu litera mica, daca ai observat. Or, o constitutie e puternica, e vigoroasa prin asentimenul cetatenilor la clauzele pe care ea le declara si le promoveaza ca norme si reguli de comportament cetatenesc.

Tu zici ca prioritar e sa se faptuiasca acte prin care limba romana sa fie instalata efectiv in rolul ei de limba oficiala. Ei bine, Guvernul (am scris cu litera mare, ai sesizat […]?) a schimbat in site-urile sale glotonimul MD in RO. Dar dura lex, sed lex. Orice petrenco sau dodon, sau oricare altcineva, poate intenta proces lui Filat de incalcare a constitutiei.

Nu, fiule, constitutia trebuie sa se curate de minciunile comuniste. Poate nu acum, nu in acest moment, si aici, ai putea sa ai dreptate. Prioritatile de top ale guvernarii la ora actuala trebuie sa fie cele legate de bunastarea natiunii care, daca nu va putea fi sporita, macar sa nu scada, Doamne fereste !

 Schimbarea denumirii limbii nu ar trebui sa fie un obiectiv de prioritatea 1, 2 si nici macar 3. De acord.

Dar daca un institut din Belgia si niste oameni inimiosi de acolo initiaza un proces de schimbare a art.13, slava lor ! E o ocazie in plus de a sensibiliza opinia publica asupra calitatii constitutiei RM si de a o pregati pentru schimbare. Evident nu azi si nu maine, ci cand i-a veni ceasul. Dar ceasul acesta trebuie apropiat.

Petitia din Belgia anume aceasta si face : apropie ceasul. Iata de ce eu am semnat petitia si am indemnat prietenii mei sa procedeze asisjderea. Te indemn si pe tine (inca o data !) s-o semnez. Si spune-i si lui Petru s-o semneze, poate pe tine te va asculta, caci pe mine, ma are de intelectual de moda veche, categoric setat la « Sunt roman si punctum ! ».

 Sursa: Lilian Negura Blog

http://negura.jurnal.md/?p=23

(« Comentarii »)

Consemnat: Ludmila Zahu-Rizu (IEMoldova)

IEMoldova: 900 de semnatari ai petitiei « Un clic pentru Limba Romana in Constitutia.. » cer masuri legislative si practice concrete privind situatia limbii romane in RM

 Cei peste 900 de semnatari ai petitiei « Un clic pentru Limba Romana in Constitutia RM » asteapta masuri legislative si practice concrete de la factorii de decizie: presedinte, prim-ministru, Academia de Stiinte si Comisia pentru reforma constitutionala, dupa ce azi, 8 ianuarie 2010, au fost expediate diriguitorilor tarii scrisorile cu lista semnatarilor petitiei si cu doleantele acestora

Domnului Mihai GHIMPU, Presedinte al Republicii Moldova

Domnului Vlad FILAT, prim ministru al Republicii Moldova

Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova

Domnului Gheorghe DUCA, Director al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova

Domnului Vasile Bahnaru, Director al Institutului de Filologie al ASM

Comisiei pentru reforma constitutionala

Cerem introducerea limbii romane drept limba de stat, prin

modificarea Constitutiei Republiii Moldova, articolul 13!

 Semnati petitia si contribuiti la convingerea legislatorului!

http://www.lapetition.be/petition.php?petid=5675

 “ARTICOLUL 13

(Constitutia Republicii Moldova)

Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionînd pe baza grafiei latine.”

Initiativa a Institutului European pentru Moldova asbl (IEMoldova) de la Bruxelles (Belgia)

Adresa URL a petitiei: http://www.lapetition.be/list_signs.php?petid=5675&page=1

Data de lansare a petitiei: 25 noiembrie 2009. Expira la 25 noiembrie 2010.

Asteptam masuri legislative si practice concrete de la factorii de decizie.

Hora Schimbarii in inima Bruxelles-ului 22 martie 2009

Numar de semnatari pana la 7 ianuarie 2010: peste 900 de semnaturi. 

INSTITUTUL EUROPEAN PENTRU MOLDOVA (IEMoldova) asbl

Personalitati care au subscris la petitie:

 §         Rodica Mahu, redactor-sef « Jurnal de Chisinau »

§         Maestrul Eugen Doga, compozitor

§         Dr. Ion Negura, prof.univ si ex-deputat (Parlamentul’90)

§         Sorina Stefarta, redactor-sef « Timpul de dimineata »

§         Larisa Manole, jurnalist

§         Vlad Lupan, expert independent

§         Victor Rosca, Secretar General al PLDM

§         Ala Mandicanu, ex-deputat

§         Valentina Cusnir, ex-deputat

§         Nicolae Dandis, Directorul Centrului PRO-Europa (Cahul)

§         Iurie Craciuneac, victima a evenimentelor « 7 aprilie 2009 » (Cahul)

§         Vasile Iovu, artist

§         Vlad Cubreacov, jurnalist (membru al PPCD).

 TOTAL: peste 900 de semnaturi la 7 ianuarie 2010.

In anexa gasiti lista semnatarilor petitiei « Un clic pentru Limba Romana in Constitutia Republicii Moldova » si un dosar de presa cu spicuiri din comentariile semnatarilor acesteia.

Copii:

Ziarul « Timpul », Ziarul « Jurnal de Chisinau », Radio Europa Libera, « Ziarul de Garda », Radio Vocea Basarabiei

Portalul de stiri UNIMEDIA.MD,  PRO TV Chisinau, PUBLIKA TV, TV7, InfoPrim, etc.

Difuzat de Institutul European pentru Moldova – IEMoldova asbl

https://cbb2009.wordpress.com

Ludmila Zahu-Rizu

Problema lingvistica in RM – mai actuala ca niciodata. Noi voci contra dominatiei unei limbi straine in cinematografe

Petitia « Un clic pentru Limba Romana in Constitutia RM » asteapta semnatura ta!

„Vrem filme traduse în română!”, susţin peste 340 de membri ai grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA”, creat pe reţeaua de socializare Facebook.

Facebookerii revoltaţi de politica lingvistcă promovată de cea mai cunoscută reţea cinematografică din R. Moldova boicotează, deocamdată pe Internet, cinematografele „Patria”, asta din cauza „politicii discriminatorii dusă de această instituţie”.

„Ieri am fost la cinema cu fiica mea. Am vrut să vedem «Povestea de Crăciun». Am întrebat în ce limbă e filmul şi mi s-a spus direct: La noi toate filmele sunt în limba rusă”, povesteşte Vitalie Dogaru, citat de administratorul şi creatorul grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA”, Victor Ciobanu.

La rândul său, administratorul grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA” se întreabă, în prezentarea din profilul grupului, cum de „Patria” – o reţea de cinematografe care propune filme exclusiv în rusă – a reuşit „să devină un monopol într-o ţară a cărei limbă de stat este româna”. „E simplu, datorită ignoranţei cetăţenilor”, susţine Victor Ciobanu, îndemnându-i pe facebookeri să protesteze şi să nu mai meargă la „Patria”.

Textul integral il gasiti la adresa: http://www.jurnal.md/ro/news/-nu-mai-mergeti-la-patria-patria-nu-este-patriota-117072/

IEMoldova

NEWS: JURNAL TV despre Nina Bercaru, responsabila magazin « Leonidas » la Bruxelles

Basarabeanca Nina Bercaru si fiica sa Olivia

Basarabeanca Nina Bercaru, filolog de profesie, locuieste in Belgia de aproxilativ 10 ani, fiind deja bine integrata social si profesional. Si asa cum ii sta bine unui basarabean de origine, ea fiind de pe malul Prutului, raionul Cahul, cei doi copii ai ei sunt bilingvi si adora traditiile populare din Moldova. 

Clientii de la magazin nici nu-si dau seama ca franceza nu este limba ei materna. Nina spune ca adora franceza, nu-si uita limba materna si este gata sa mai invete si alte limbi, daca e nevoie. Iata un mic reportaj despre campatrioata noastra, filmat de JURNAL TV, care au vizitat-o chiar la locul de munca: 

http://www.jurnaltv.md/#50758&20100102&50759&&3610&3595&3597 

IEMoldova